Fiii satului Nou Român Sibiu 2014

Gust de România – Fiii satului Nou Roman Sibiu 2014

Mii de moţi au urcat la Crucea Iancului din comuna Marişel, Cluj, pentru a cinsti memoria eroului paşoptist Avram Iancu şi a marca împlinirea a 164 de ani de la victoria străbunilor împotriva trupelor imperiale trimise să reprime mişcarea revoluţionară de la 1848 din Transilvania. La tradiționala sărbătoare, care se desfășoară din 1850 în cinstea lui Avram Iancu, manifestările au început cu un moment de reculegere la monumentul ridicat în cinstea Crăişorului Munţilor Apuseni.
În preajma izbucnirii Revoluţiei din 1848, avocatul Avram Iancu se află alături de fruntaşii intelectualităţii româneşti transilvănene care luptau pentru emanciparea socială şi naţională a românilor. Avram Iancu a fost unul dintre iniţiatorii şi organizatorii marilor adunări de la Blaj din 30 aprilie, 15-17 mai şi 15-23 septembrie 1848, precum şi conducătorul cetelor înarmate de ţărani şi de mineri din Munţii Apuseni din timpul Revoluţiei.
Crucea Iancului de la Mărişel a fost ridicată din lemn, în anul 1924, la aniversarea unui secol de la naşterea lui Avram Iancu (1824-1872), de către fraţii Vasile, Ioan şi Gavril Crişan. Ulterior, ei au înlocuit-o cu o cruce de piatră.
În toamna anului 1940, după Dictatul de la Viena şi cedarea părţii de Nord-Vest a Transilvaniei, Crucea a fost demontată, adusă în satul Mărişel şi ascunsă de horthyşti. După retragerea trupelor horthyste şi restabilirea frontierei de stat dintre România şi Ungaria, rezerviştii din Batalionul Someş, cu sediul în Beliş, ajutaţi de locuitorii din Mărişel, au ridicat o nouă Troiţă de piatră, în locul unde s-au aflat anterior celelalte două monumente. Troiţa a fost sfinţită la 24 iunie 1944, în cadrul unui ceremonial militar-religios. În jurul acestei troiţe se adună moţii, an de an, pentru a cinsti victoria înaintaşilor şi pe Crăişorul Munţilor Apuseni.
Bătălia de la Mărişel-Fântânele a avut loc la 6 iulie 1849, cetele moţilor fiind alcătuite din aproximativ 500 de persoane, în timp ce oastea ungară a avut 3.000 de ostaşi bine înarmaţi şi cinci tunuri. Tribunii Nicolae Corcheş şi Iacob Olteanu, trimişi de Avram Iancu, au organizat trei cete de luptă, formate din 123 de vânători, 137 de lănceri şi din locuitorii satelor din jur. Ele au ocupat puncte strategice de luptă şi i-au învins pe atacatorii maghiari. Femeile din sat, conduse de învăţătoarea Pelaghia Roşu (1800-1870), au avut o contribuţie esenţială în dobândirea victoriei de la Mărişel.
Frumoase obiecte de artă populară, precum şi produse din gastronomia locală – mai ales tradiţionalul balmoş de stână – s-au aflat la ele acasă! Manifestările care s-au derulat la Mărișel au inclus un spectacol artistic susținut de artiști de renume locali.

Comentariile nu sunt permise.